Proiecte

Activitate integrata – Scrisoare de la randunica (DS+DOS)

Posted on Updated on

Proiect didactic
Grupa: Mare / Nivel II
Categoria de activitate: Activități pe domenii experiențiale (ADE)
Tema anuală: Când, cum şi de ce se întâmplă?
Tema proiectului: Darurile primăverii
Subtema: Veniţi, dragi păsări, înapoi!
Subiectul: Scrisoare de la rândunica
Forma de realizare: Activitate integrată tip IV (în care activitatea de bază este un anumit ADE din ziua respectivă, în care sunt înglobate elemente din mai multe DE, indiferent de programul zilei).
Forma de organizare: Frontal/ pe grupe/ individual
Activități pe domenii
experiențiale: Domeniul știință (DS) – activitate matematică
Domeniul om și societate (DOS) – activitate practică

1. Domeniul știință – activitate matematică
Mijloc de realizare: joc didactic
Tipul activităţii: Consolidare de cunoștințe
Scopul: – consolidarea cunoştinţelor matematice privind numeraţia în concentrul 1- 8.
Sarcina didactică: Recunoaşterea cifrelor, formarea de mulţimi de obiecte, raportarea cifrei la mulţime şi invers.
Regulile jocului: Copiii sunt împărţiţi în două echipe. La semnalul educatoarei din fiecare echipă va fi desemnat un purtător de cuvânt care va rezolva sarcina propusă. Echipa care rezolvă corect sarcina primeşte un punct şi aplauze. Câştigă echipa care a adunat mai multe puncte.
Elemente de joc: Mişcarea, aplauzele, surpriza, recompensele.
Obiective operaționale: O1 – să numere corect crescător şi descrescător în concentrul 1 – 8;
O2 – să descopere locul fiecărui număr în şirul natural şi vecinii acestuia;
O3 – să raporteze cantitatea la număr, cifră şi invers;
O4 – să utilizeze corect numeralul ordinal;
O5 – să compună și să descompună numerele;
O6 – să rezolve probleme de adunare cu 1 – 2 unități, utilizând corect semnele ”+” și ”=”;
O7 – să recite/ să intoneze o poezie/ un cântec numărătoare;
O 8– să utilizeze un limbaj matematic adecvat;
O9 – să participe cu interes la activitatate;
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, munca în echipă, metoda cubului.
Mijloace de învățământ: macheta, elemente de primăvară (flori, copaci înfloriți), păsări (rândunici, rațe), jetoane cu cifre, cifre magnetice, mulțimi de obiecte magnetice, tabla magnetică, figuri numerice cubul, scrisoarea rândunicii.
Bibliografie: – *** Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Editura DPH, București, 2009
– Antonivici, S; Nicu, G – Jocuri interdisciplinare – Editura Aramis, Bucureşti, 2003.

2.Domeniul om și societate – activitate practică
Mijloc de realizare: colaj, mototolire și lipire
Tipul activităţii: consolidare de priceperi și deprinderi
Scopul: – consolidarea priceperii şi deprinderii de a mototoli şi lipi pentru realizarea unui spaţiu plastic.
Obiective operaționale: O1 – să denumească materialele de lucru pentru activitatea practică;
O2 – să aplice corect lipiciul pe suprafața dată;
O3 – să mototolească hârtia creponată în bucăți mici, rotunde și egale;
O4 – să verbalizeze acțiunile întreprinse utilizând un limbaj adecvat;
O5 – să execute individual tema dată;
O6 – să rezolve sarcinile matematice prin crearea spațiului plastic.
O6 – să păstreze o poziție corectă a corpului în timp ce lucrează;
O7 – să manifeste interes pentru activitatea desfășurată.
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea.
Mijloace de învățământ: lipici, hârtie creponată, hârtie colorată, farfurii de carton, polistiren.
Bibliografie: – *** Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Editura DPH, București, 2009
– Culea, L.,(coord), Activitatea integrată din grădiniță, Editura DPH, București, 2008

EVENIMENTUL DIDACTIV CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
Metode şi procedee Mijloace de învăţământ Forma de organizare
1. Organizarea grupei pentru activitate • Se aeriseşte sala de grupă;
• Se pregăteşte materialul didactic;
• Se stabileşte liniştea necesară bunei desfăşurări a activităţii
2. Captarea atenției Captarea atenției se realizează cu o Scrisoare de la rândunică:
Dragi copii,
Mi-e dor de voi.
În curând voi fi-napoi
Pân-atunci voi s-ascultați,
De-a matematica să vă jucați,
Primăvara s-ajutați
Să-și întindă hainele
Pe toate colinele.
Toate astea le veți face
Răspunzând la ghicitori
Și din coșuri voi veți scoate
Ale Zânei dragi comori. Conversația Scrisoarea de la rândunică Frontal
E: orală şi practic-aplicativă/
frontală

3. Anunțarea subiectului Azi vom desfășura activitatea Scrisoare de la rândunica. Mai întâi vom rezolva sarcinile matematice din scrisoare, apoi vom lipi cuiburi pentru păsări, rândunici și floricele.
4. Dirijarea învățării Reactualizarea cunoștințelor:
– Numără crescător!
-Numără descrescător!
-Recunoaște cifra!
– Care sunt vecinii ei? Etc.
Pentru desfășurarea jocului matematic copiii vor fi împărțiți în două echipe.
Explicarea și demonstrarea regulilor jocului:
Rândunica a trimis o scrisoare în care ne roagă să o ajutăm pe Zâna Primăvară să-și întindă rochița. A trimis și niște flori pe care sunt scrise sarcinile/ indiciile. Un copil va veni în fața, va lua o floare, educatoarea îi va citi sarcina, iar el o va rezolva așezând elemente pe macheta primăverii. Daca vor fi rezolvate corect toate sarcinile/ indiciile, Zâna le va dezvălui locul unei comori.
Fiecare răspuns corect va fi aplaudat și echipa va primi câte un punct pe tabla de marcaj.
Executarea jocului de probă
Va trece un copil în fața clasei, va extrage o floare, i se va citi sarcina:
Soarele ce-i sus pe cer
A alungat al ienii ger.
Lângă el tu poți să pui
Prieteni nori, să fie 3.
El va trebui să așeze pe machetă 3 nori și să explice cum a rezolvat sarcina.
Executarea jocului propriu-zis:
Pe rînd, din fiecare echipă va veni un reprezentant în fața clasei și va rezolva una dintre sarcinile cerute de rândunică:
1.
Și copaci vei așeza,
3 aici și 2 colea…
În total să-mi spui acum
Câți ai pus, copile bun?
2.
Rândunelele pe cer, în stol
Cum să le aranjăm oare?
În ordine crescătoare
De la 1 până la 8.
3.
Pune flori acu-n grădină
Câte degete-s la mână.
Și le așezi frumos în șir
Și le numeri și-ți dau 5…
4.
Ghiocei așezi aici,
1 și apoi încă 5,
Ca să fie frumușei
Pentru Primăvară cercei.
5.
Uite-o rață: mac, mac, mac
Ce înoată ușor pe lac.
Caută-i repede acum
După număr, vecinele de drum!

6.
Nu știu cum s-a întâmplat,
Cei 8 pui s-au amestecat.
Împarte-i repede acum
În cele 2 cuiburi, copile bun!
7.
Pe copac, cu fir gălbui,
Este scrisă o cifră.
Tot atâtea flori să-mi pui
Câte îți indică.
8.
Du la cuib, dar repejor,
A 7-a rândunică din stol!

Complicarea jocului
Metoda cubului
Copiii vor fi anunțați că se se vor juca cu un cu fermecat. Copiii rămân în echipele stabilite anterior, de la fiecare venind pe rând câte unul să aunce cubul. Cubul are pe fiecare față câte o culoare și o sarcină pentru fiecare echipă:
1. DESCRIE:
-Așează cifrele în ordine crescătoare!
-Așează cifrele în ordine descrescătoare!
2. COMPARĂ:
– Compară 5 cu 6 (5 este cu o unitate mai mic decât 6).
– Compară 7 cu 8 (8 este mai mare cu o unitate decât 7).
3. ASOCIAZĂ
– Așază vecinii lui 4!
– Așază vecinii lui 7!
4. ANALIZEAZĂ
– Rezolvă problema ilustrată!
-Rezolvă problema ilustrată!
5. APLICĂ
– Împarte cele 8 flori în cele 2 grădini!
– Împarte în alt mod cele 8 flori în 2 grădini!
6. ARGUMENTEAZĂ
– Asociază cifra cu figura numerica! Spune de ce ai ales cifra respectivă!
– Asociază cifra cu figura numerica! Spune de ce ai ales cifra respectivă!
În limita timpului disponibil cubul va fi aruncat de 3 ori de către fiecare echipă. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate și recompensate cu puncte pe tabela de marcaj.

6. Obținerea performanței Se va trece la desfășurarea activității practice (DOS)
 Intuirea materilului:
– Ce aveți pe măsuțe? (carton, lipici, farfurii de carton, rândunele, hârtie creponată).
– Cu ajutorul lor, fiecare grupă va rezolva alte sarcini date de rândunică.
Pentru rezolvarea acestora, copiii vor fi împărțiți în 3 grupe:
Grupa 1va confecționa cuiburi pentru păsările din stol și va așeza tot atâtea ouă în cuib câte indică cifra de pe pasăre.
Grupa 2 va asambla cele 8 flori (fiecare floare va avea tot atâtea petale câte indică cifra din mijlocul ei), apoi le va împărți pe cele 2 crengi ale copacului.
Grupa 3 va confecționa rândunici și le va așeza în stol pentru a rezolva problema: Pe firele unui stâlp de telegraf s-au așezat 6 rândunici la sfat. Lângă ele au mai venit 2 rândunici. Câte rândunici sunt în total pe firele de telegraf?
Observarea planșelor model:
Fiecare grupă va observa planșa model a sa (ce are de lucrat, cum trebuie realizate lucrările).
 Explicarea modului de realizare al lucrărilor
Pentru fiecare grupă în parte se explică modul de realizare al lucrărilor (cum se aplică lipiciul, cum se îmbină florile și rândunicile),
 Este solicitat un copil să repete etapele de lucru.
 Se realizează exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinilor.
 se trece apoi la realizarea propriu – zisă a modelului ;
 în timp ce copiii lucrează voi trece pe la fiecare pentru a-i îndruma şi corecta.
(DS) – La finalizarea lucrărilor, copiii vor explica modul de rezolvare al sarcinilor date de rândunică.
Se realizează turul galeriei pentru evaluarea lucrărilor practice.
Pentru că au răspuns corect la toate ghicitorile, comoara secretă li se dezvăluie (medalioane cu rățuște ce vor fi folosite la jocurile de mișcare).
7. Încheierea activității Se realizează aprecieri generale şi individuale cu privire la modul de participare al copiilor la activitate.
Tranziție:
– După 1 vine 2…
– Zbor de rândunele

Darurile primaverii – proiect tematic

Posted on Updated on

EVENIMENT DE DESCHIDERE

Cînd soarele a început să strălucească şi parcă ne zâmbea, când păsările şi-au început trilurile ca într-un concert de Bach, iar florile şi iarba ne îmbiau să le privim şi să le simţim mirosul proaspăt am ieşit la plimbare în parc să vedem cum primăvara şi-a facut prezenţa cu adevărat.
Printre zâmbetele florilor şi râsetele copiilor, o fetiţă a exclamat: „Îmi place tare mult primăvara!”Am întrebat-o de ce, iar ea mi-a răspuns: „Pentru că în sfârşit mă pot juca afară.”
Deodată, mai multe răspunsuri au venit şi de la ceilalţi copii: „Pentru că în grădina casei mele foarte frumos primăvara”, „Mă pot juca cu puişorii bunicii mele”…

ARGUMENT:

După un şir de activităţi în care s-au descoperit împreună cu copiii aspecte specifice ale primăverii, ne-am hotărât să sistematizăm cunoştinţele acumulate într-un proiect tematic intitulat Darurile Primăverii în care copiii au ocazia să vadă într-un singur tablou frumuseţea acestui anotimp.

SCRISOARE DE INTENŢIE

Dragi părinţi,
Zâna Primăvara a făcut natura să renască, a presărat un curcubeu de culori peste tot ce ne înconjoară şi ne-a umplut de bucurie.
În săptămâna ce va urma vom sărbători împreună acest anotimp printr-o serie de jocuri şi activităţi pe această temă.
Şi dumneavostră sunteţi invitaţi să vă bucuraţi de adierea caldă a primăverii. Ne puteţi ajuta aducând cât mai multe materiale legate de această temă.
Vă mulţumim!
Educatoarele şi grupa mare

RESURSE:
 MATERIALE: crengi înflorite, flori naturale, puişori, unelte pentru grădinărit, ghivece pentru flori, tablouri, imagini, felicitări, atlas botanic, enciclopedia naturii, casetofon, casete, imagini de pe internet, aparat foto, hârtie colorată, creioane colorate, carioca, materiale din natură, costume pentru carnaval;
 UMANE: educatoare, copii, părinţi, profesor de biologie;
 METODE ŞI PROCEDEE:
 Observaţia spontană şi dirijată, brainstorming, povestirea, explicaţia, demonstraţia, jocul, problematizarea, experimentul.
 SCOPUL
Dobândirea de cunoștințe referitoare la anotimpul primăvara și schimbările ce au loc în natură.

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
 să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor.
 să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
 să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
 să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan
 să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.
 să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri
 să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.
 să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.
 să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.
 să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele.
 să diferenţieze auditiv timbrul și intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale
 să intoneze cântece pentru copii.
 să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.
 să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice
 să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.
 să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare).

 EVALUARE
 Expoziţie cu lucrările copiilor – Primăvara
 Carnavalul primăverii

Harta proiectului

Proiect educational “Fantezie, dibacie, creatie”

Posted on

Proiectul educational “Fantezie, dibacie, creatie” este cuprins in calendarul activitatilor extrascolare Hunedoara la numarul 116 si se va desfasura incepand cu luna aprilie. Iata si calendarul:
CAE HD 2014

Invatarea prin cooperare

Posted on

Ştiinţele educaţiei şi psihologia au parcurs în ultimele decenii paşi importanţi în descifrarea mecanismelor cognitive, în decriptarea modului cum învaţă copilul, mai ales la vârsta preşcolară. Deoarece cenzura conştiinţei şi a inteligenţei sunt restrânse în perioada preşcolară, copilul învaţă mai ales din experienţa trăită, din contactul direct cu obiectele şi fenomenele, prin imitarea adultului şi prin asumarea de roluri în jocurile sale, care imită situaţiile sociale. Poveştile, basmele, cărţile ilustrate, dialogurile cu părinţii, cu educatoarea şi cu alţi copii, mijloacele de comunicare la care au acces, TV, radio, calculator, îi sporesc informaţiile, dar acestea se integrează în experienţă pe măsură ce sunt aplicate în practică.
Activităţile din grădiniţă sunt un antrenament al capacităţii de învăţare în măsura în care sunt adaptate particularităţilor şi capacităţilor de învăţare specifice vârstei. Numai prin cunoaşterea psihologiei copilului şi a personalităţii fiecărui copil în parte, educatoarea poate să îi organizeze în aşa manieră încât să îi faciliteze accesul în cunoaştere şi să-i amplifice capacităţile de asimilare de noi cunoştinţe, de formare a unor deprinderi de muncă intelectuală esenţiale în adaptarea la activitatea şcolară.
Cercetările de psihologie subliniază caracterul concret intuitiv al învăţării, necesitatea de vehiculare a obiectelor, caracterul intuitiv al asimilării de informaţii şi rolul activităţii practice şi al jocului în dezvoltarea personalităţii preşcolarului. Rolul familiei, al educatoarei, al grupului de copii reprezintă factorii ce influenţează major evoluţia învăţării.
Jocul, activitate de bază în perioada preşcolară, este subordonat învăţării. Încărcat de caracteristici active, de manipulare a experienţei de viaţă, a observaţiilor, a emoţiilor, a acţiunilor şi a conduitelor ce se vehiculează în ambianţa sa, pune în evidenţă experienţa socială achiziţionată şi capacitatea de a crea verbal şi comportamental roluri. De asemenea, învăţare presupune elemente de joc în scopul stimulării dorinţei de cunoaştere a copilului. Curiozitatea, ca mobil al învăţării, devine din ce în ce mai amplă şi abordează mai pregnant relaţiile dintre fenomene. În grădiniţă copilul traversează programe educative diverse care au ca obiectiv declanşarea şi susţinerea procesului complex de învăţare.
În cadrul instituţionalizat al grădiniţei pot fi identificate atât învăţarea didactică organizată, sistematică, dirijată, cât şi învăţarea socială, determinată de lărgirea şi diversificarea relaţiilor pe care preşcolarul le stabileşte, dar şi de varietatea situaţiilor contextuale de viaţă.
Învăţarea prin cooperare este o strategie de instruire structurată şi sistematizată, în cadrul căreia grupe mici lucrează împreună pentru a atinge un ţel comun. Premisa învăţării prin cooperare este acea conform căreia subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual. Johnson D.W. şi Johnson R. T. au scris mult despre învăţarea prin cooperare. Studiul lor cercetează cazuri comparând efectele diferite ale învăţării prin cooperare faţă de tehnicile de învăţare numite tradiţionale. Munca în echipă dezvoltă copiilor o competenţă importantă pentru viaţa şi activitatea viitorilor adulţi.
Învăţarea prin cooperare determină dezvoltarea personală prin acţiuni de autoconştientizare în cadrul grupurilor mici. Ea solicită toleranţă faţă de modurile diferite de gândire şi simţire, valorizând nevoia copiilor de a lucra împreună într-un climat prietenos de susţinere reciprocă.
Ideea de bază a învăţării prin cooperare este reprezentată de realitatea socială, aceasta fiind o construcţie tranzacţionată între persoane. Educaţia trebuie să ţină cont că preşcolarul este autodeterminat, are propriile sale nevoi, aspiraţii, cunoştinţe, stiluri de învăţare. Predarea pe reţete predefinite este inutilă, ceea ce face ca educatorul să adopte o atitudine de colaborare cu copilul în vederea educării acestuia. Strategia colaborativă implică formarea de grupuri de lucru alcătuite din copii. Aceştia îndeplinesc sarcini de învăţare. Abilităţile sociale sunt dezvoltate prin aderarea copiilor la normele grupului. Strategia încurajează exprimarea copiilor în grupul din care fac parte gândirea critică, munca în echipă, dezvoltarea abilităţilor metacognitive. Ideal este ca în cazul adoptării acestei strategii să selectăm teme şi activităţi bazate pe experienţe anterioare ale copiilor. Dacă activităţile selectate sunt importante pentru copii, gradul lor de implicare în activitate creşte exponenţial. În cazul în care selectăm activităţi incluse în programa şcolară este important să ne asigurăm că acestea permit perspective multiple, interpretări diverse şi libertate de exprimare.
Avantajele acestei strategii constă în faptul că pot fi folosite cu succes, indiferent de aria curriculară, deoarece este o strategie ce angajează cognitiv copilul. Prin forma sa, ea solicită activitate şi implicare din partea copilului. Lucrul în grup solicită o minimă perioadă de organizare a acestuia şi a sarcinii. De obicei, sarcinile se distribuie în grup, astfel încât toţi preşcolarii sunt cuprinşi în activitate.
Principiile învăţării prin cooperare

o Interdependenţa pozitivă, conform căreia succesul grupului depinde de efortul depus în realizarea sarcinii de către toţi membrii. Copii sunt dirijaţi către un scop comun, stimulaţi de o apreciere colectivă, rezultatul fiind suma eforturilor tuturor.
o Responsabilitatea individuală se referă la faptul că fiecare membru al grupului îşi asumă responsabilitatea sarcinii de rezolvare.
o Formarea şi dezvoltarea capacităţilor sociale se referă la abilitatea de a comunica cu celălalt, de a primi ajutor când ai nevoie, de a oferi ajutor, la priceperea de a rezolva situaţiile conflictuale.
o Interacţiunea faţă-în faţă presupune un contact direct cu partenerul de lucru, aranjarea scaunelor în sală, astfel încât să se poată crea grupuri mici de interacţiune.
o Împărţirea sarcinilor în grup reflectă modul în care se vor realiza sarcinile de către fiecare membru în parte şi de către colectiv.

Etapele învăţării prin cooperare

Etapele strategiei de muncă în echipă presupun considerarea factorilor favorizanţi şi defavorizanţi ai rezolvării în colectiv.
Prima etapă are în vedere constituirea grupului de lucru. Membrii acestuia trebuie să îndeplinească anumite calităţi: să fie toleranţi faţă de părerile colegilor, să deţină optime abilităţi de comunicare a ceea ce doresc să transmită, să nu fie egoişti, să acorde ajutor şi să primească ajutor atunci când au nevoie.
A doua etapă se concretizează atunci când participanţii se confruntă cu situaţia de rezolvat şi sunt stimulaţi să lucreze împreună pentru a o rezolva. În această etapă are loc familiarizarea cu elementele problemei, analiza acestora şi stabilirea priorităţilor şi responsabilităţilor.
A treia etapă este destinată reflecţiilor, incubaţiei şi tatonărilor. Este faza documentării şi a cercetării care se poate întinde pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp.
A patra etapă este rezervată dezbaterilor colective, când sunt confruntate ideile, sunt analizate erorile şi punctele forte.
A cincea etapă se referă la structurarea demersurilor către finalul dezbaterii cu obţinerea concluziilor şi cu soluţionarea problemei.
Condiţiile desfăşurării etapelor cooperării eficiente se referă la relaţiile de bună înţelegere între membrii echipei de lucru, la acceptarea din partea tuturor membrilor grupului a planului de lucru în vederea atingerii ţelului comun la adoptarea unui mod comun de comunicare a rezultatelor şi de evaluare a soluţiei.

Cooperarea în cadrul grupurilor

În cadrul grupului de lucru, fiecare copil şi cadru didactic aduce cu sine cunoştinţe, interese şi experienţe, precum şi trăsături de personalitate proprii (temperamentale, atitudinale, caracteriale), aspect ce diversifică activitatea.
Prin apartenenţa sa la grup, copilul este supus influenţelor, normelor şi metodelor de comportare. Este imperios necesar ca educatoarea să ajute copilul să se simtă important şi respectat, tratat cu seriozitate, simpatie. El va învăţa uşor regulile grupului dacă va simţi că aparţine acestuia, că este dorit, că aici poate experimenta fără a fi ridiculizat. Atunci relaţionarea cu grupul ba fi pozitivă, copilul îşi va menţine un echilibru stabil cu sine însuşi şi cu mediul social şi ambiental.
În învăţământul frontal relaţia principală între educatoare şi fiecare copil în parte este una asimetrică. Posibilităţile de informare ale copiilor asupra activităţii colegilor sunt mai mult verbale şi se rezumă la răspunsurile copilului şi la aprecierile făcute de educatoare. Vizual, copiii nu pot urmări decât sporadic activitatea colegilor din imediata vecinătate, deşi uneori nu rezistă ispitei de a se ridica de la masa de lucru proprie şi a merge să vadă rezultatele celorlalţi. În învăţământul de grup, educatoarea permite şi încurajează discuţiile, rezolvările în comun, relaţiile spontane ale copiilor făcând din învăţare o activitate comună plăcută.
Pentru posibilităţile educative de care dispune, învăţării în grup condusă de educatoare i se poate recunoaşte dreptul la o pondere mai mare atât faţă de învăţământul frontal, cît şi faţă de învăţarea fiecărui copil în parte în cuplu cu adultul.
Avantajele activităţii în grupuri mici sunt multiple: facilitează acomodarea firească a copilului la sistemul de relaţii norme şi valori şi comportamente ale grupului din care face parte, se realizează uşor relaţionarea socială, contribuie la educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter, dezvoltă spiritul de cooperare, coordonează eforturile individuale pentru atingerea unui scop comun şi reciprocitatea interacţiunilor.
Metoda turneului între echipe promovează proceduri similare, cu deosebirea esenţială că la sfârşitul ciclului de învăţare se desfăşoară un concurs între echipe, copiii luându-se la întrecere cu cei din celelalte echipe în încercarea de a câştiga puncte pentru propria echipă.
Pe lângă avantajele enumerate, activitatea în grupuri mici sau în echipă poate prezenta şi unele inconveniente: antrenarea inegală în activitate a membrilor grupului, valorificarea fragmenatară a unor cunoştinţe, dificultatea sesizării contribuţiei personale a fiecărui copil, acceptarea supunerii necondiţionate, diminuarea creativităţii şi satisfacţiei personale şi competiţia poate deveni o sursă de frustrare şi anxietate.
Lucrul bazat pe metoda proiectelor tematice în grădiniţă oferă cadrului didactic posibilităţi multiple privind forma de organizare şi desfăşurare a activităţii cu copiii: pe grupuri mici, individual, în echipă, în perechi, stimulând astfel cooperarea între copii, eliminând discriminările de orice natură şi transformând copilul în participant activ la propria formare. De asemenea, copiii şi educatoarea au posibilitatea de a proiecta împreună prin cooperare conţinuturile şi tematicile ce urmează a fi parcurse în cadrul temei proiectului.
Învăţarea prin cooperare poate presupune şi achiziţionarea împreună, educatoare – copil a cunoştinţelor printr-o comunicare şi o relaţionare eficientă. În cadrul acestei metode de lucru cooperarea poate fi extinsă la părinţi şi la alţi membrii ai comunităţii.
Ca una dintre activităţile caracteristice ale copilului de vârstă preşcolară, jocul – în varietatea formelor sale, este tot mai mult valorificat din punct de vedere pedagogic, devenind una din principalele metode extrem de eficiente în munca instructiv educativă. Jocul, ca metodă valorifică avantajele dinamicii de grup, interdependenţa şi spiritul de cooperare, participarea efectivă şi totală la joc, angajează şi copiii timizi, creşte gradul de coeziune în colectivul grupei. Jocului trebuie să i se acorde atenţia şi spaţiul necesar atât în grădiniţă, cât şi în afara ei pentru a deveni principalul mijloc de stimulare a cooperării între copii. Jocul este totodată o formă specifică a vieţii în colectiv, prin el copilul pătrunzând mai adânc semnificaţia socială a vieţii din jurul său.

Competenţele educatorului necesare susţinerii învăţării prin cooperare

Învăţarea prin cooperare solicită efort intelectual şi practic atât din partea copiilor cât şi din partea cadrului didactic care coordonează bunul mers al activităţii. Utilizând strategia învăţării prin cooperare, educatorul trebuie să deţină următoarele competenţe:
􀂃 competenţa energizantă: are în vedere capacitatea cadrului didactic de a-i face pe copii să dorească să se implice în activitate, în rezolvarea problemei date. Copiii
trebuie încurajaţi şi stimulaţi să nu se oprească la prima soluţie descoperită, ci să se antreneze în căutarea de soluţii alternative.
􀂃 competenţa empatică: presupune abilitatea de a lucra cu copiii reuşind să se transpună în situaţiile pe care aceştia le parcurg. În acest mod, educatoarea îşi va cunoaşte mai bine discipolii şi va îmbunătăţii comunicarea cu ei;
􀂃 competenţa ludică: se referă la capacitatea educatoareii de a răspunde jocului preşcolarilor săi prin joc, favorizând integrarea elementelor ludice în activitatea de învăţare pentru a o face mai atractivă şi pentru a întreţine efortul intelectual şi fizic al preşcolarilor.
􀂃 competenţa organizatorică: are în vedere abilităţile cadrelor didactice de a organiza colectivul în echipe de lucru şi de a menţine şi impune respectarea regulilor care privesc învăţarea prin cooperare, în grup. Totodată, educatoarea este cea care poate interveni în situaţii limită, în situaţii de criză, aplanând conflictele şi favorizând continuarea activităţii pe direcţia dorită. Ea menţine legătura dintre intervenţiile participanţilor şi subiectul discuţiei, evitând devierile;
􀂃 competenţa interrelaţională: ce presupune disponibilităţi de comunicare cu copiii, menită să dezvolte şi la aceştia abilităţile sociale necesare integrării optime în colectiv. Toleranţa şi deschiderea fată de nou, precum şi încurajarea originalităţii răspunsurilor copiilor, va avea ca efect crearea de disponibilităţi asemănătoare preşcolarilor săi în relaţiile cu ceilalţi. Alături de aceste competenţe nu trebuie neglijate cele necesare şi specifice tuturor cadrelor didactice:
• competenţele ştiinţifice, disciplinare, care se referă la corectitudinea ştiinţifică, la calitatea, structurarea, logic internă şi transpoziţia didactică a conţinuturilor care vor contribui la atingerea obiectivelor stabilite şi la dezvoltarea la copii a structurilor operatorii, afective, motivaţionale, volitive şi acţionale;
• competenţele psihopedagogice şi metodice prin care se asigură eficienţa psihopedagogică a demersurilor instructiv-educative, logica didactică, cadrul didactic mediind legătura copilului cu obiectul de învăţământ;
• competenţele manageriale şi psihosociale ce ţin de managementul educaţional şi de organizarea relaţiilor sociale în clasa de elevi;
Rolurile cadrului didactic se redimensionează şi capătă noi valenţe, depăşind optica tradiţională prin care el era doar un furnizor de informaţii. În organizarea învăţării prin cooperare el devine un coparticipant, alături de copil la activităţile desfăşurate. El însoţeşte şi încadrează copilul pe drumul către cunoaştere. Dimensiunile procesului de învăţământ (predarea-învăţarea-evaluarea) capătă, în cazul strategiilor de lucru în echipă, valenţe formative şi formatoare, încurajând progresul individual şi colectiv, personal şi social.
În concluzie putem afirma că metoda învăţării prin cooperare poate fi la îndemâna fiecărui cadru didactic cu condiţia ca, încă din etapa de proiectare a activităţilor educatoarea să vizeze tematici adecvate şi să pună la dispoziţia copiilor materiale corespunzătoare, aceste aspecte devenind astfel condiţii de desfăşurare eficientă a activităţii.

BIBLIOGRAFIE:
1. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2002;
2. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura polirom, Iaşi, 1996;
3. Oprea, Crenguţa – Lăcrimioara, Alternative metodologice interactive, Editura Universităţii, Bucureşti, 2003;
4. Tomşa, Gheorghe (coord), Pedagogie preşcolară şi şcolară, Editura Coresi, Bucureşti, 2003;
5. Voiculescu, Elisabeta, Pedagogie preşcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2001.
6. Strategii, metode, tehnici, în Revista învăţământului preşcolar, nr. 1/ 2007, Editura Coresi, Bucureşti, 2007.

Planificarea activitatilor Domeniul Limba si Comunicare

Posted on Updated on

Grupa mare
Semestrul al II-lea

• Lecturi după imagini – 3
• Lectura educatoarei – 1
• Povestiri, repovestiri – 7
• Poveşti create – 2
• Memorizări – 8
• Jocuri didactice – 10
• Convorbiri -2

NR. CRT. DATA SUBIECTUL – MIJLOC DE REALIZARE
1 11.02.2014 În ograda bunicii – memorizare
2 13.02.2014 Găinuşa moţată – povestirea educatoarei
3 18.02.2014 Găinuşa moţată – repovestire
4 20.02.2014 Câte cuvinte am spus? – joc didactic
5 25.02.2014 Soarele şi omuleţii de zăpadă – lectura educatoarei
6 27.02.2014 De mărţişor – convorbire
7 4.03.2014 Mama, de E. Dragoş – memorizare
8 6.03.2014 Eu şi mama – poveste creată
9 11.03.2014 Al câtâlea cuvânt este? – joc didactic
10 13.03.2014 Dinozaurii – memorizare
11 18.03.2014 În junglă – Lectură după imagini
12 20.03.2014 Jocul silabelor – joc didactic
13 25.03.2014 Primăvara şi faptele bune, de C. Pârvu – povestirea educatoarei
14 27.03.2014 Vestitorii primăverii, de G. Coşbuc – memorizare
15 1.04.2014 Primăvara şi faptele bune, de C. Pârvu – repovestire
16 3.04.2014 Găseşte un cuvânt cu tot atâtea silabe – joc didactic
17 22.04.2014 Vacanta de Paşte
18 24.04.2014 O poveste cu un copac – poveste creată
19 29.04.2014 Cu ce sunet începe cuvântul? – joc didactic
20 1.05.2014 De pe-o bună dimineaţă, de O. Cazimir – memorizare
21 6.05.2014 La pas prin Europa – Lectură după imagini
22 8.05.2014 Jocul sunetelor – joc didactic
23 13.05.2014 Călătorii şi peripeţii – convorbire
24 15.05.2014 Acceleratul, de G. Topârceanu – memorizare
25 20.05.2014 Nuieluşa de alun, de C. Gruia – povestirea educatoarei
26 22.05.2014 Lanţul sunetelor – joc didactic
27 27.05.2014 Copilărie, de E. Dragoş – memorizare
28 29.05.2014 Nuieluşa de alun, de C. Gruia – repovestire
29 3.06.2014 Jocurile vacanţei – Lectură după imagini
30 5.06.2014 În drum spre şcoală – joc didactic
31 10.06.2014 Evaluare – Căsuţa poveştilor – repovestiri
32 12.06.2014 Evaluare – Propoziţie, cuvânt, silabă, sunet – joc didactic
33 17.06.2014 Evaluare – Cel mai bun recitator
34 19.06.2014 Evaluare – Dominoul cuvintelor – Joc didactic

Planificarea activitatilor DEC – Educatie muzicala

Posted on

Grupa mare
Semestrul al II-lea

• Cântece şi jocuri cu text şi cânt – 15
• Audiţii – 2

NR. CRT. DATA SUBIECTUL – MIJLOC DE REALIZARE
1 11.02.2014 Graiul animaleleor – predare cântec, Răţuştele – joc muzical
2 18.02.2014 Graiul animalelor – repetare; Câte unul pe cărare – predare joc muzical
3 25.02.2014 Mărţişoare, mărţişoare – predare
4 4.03.2014 Cântec pentru mama – predare, Mărţişoare, mărţişoare – repetare
5 11.03.2014 Cântecul dinozaurilor – audiţie
6 18.03.2014 Maimuţica Mika – predare joc muzical, Cate unul pe cărare – repetare joc muzical
7 25.03.2014 Vine, vine primăvara! – predare cântec; Orchestra – joc muzical
8 1.04.2014 Vine, vine primăvara! – repetare, După unu vine doi – joc muzical
9 23.04.2014 Copăcelul – predare cântec, După unu vine doi – repetare
10 29.04.2014 Copăcelul – repetare, Fluturaşul meu – predare joc muzical
11 6.05.2014 Odă bucuriei (Simfonia a 9-a) – Audiţie
12 13.05.2014 Trenul – predare cântec, Cum face? – joc muzical
13 20.05.2014 Trenul – repetare, Fluturaşul meu – repetare
14 25.05.2014 Copiii lumii! – predare cantec, repetarea jocurilor muzicale cunoscute
15 3.06.2014 Soarele – predare cântec, repetarea cântecelor cunoscute
16 10.06.2014 Cel mai bun cântăreţ – Concurs de cântece
17 17.06.2014 Recunoaşte melodia! – Jocuri muzicale

Planificarea activitatilor DPM

Posted on

Grupa mare
Semestrul al II-lea

• Deprinderi motrice de bază – aruncare şi prindere: 3
• Deprinderi motrice utilitar aplicative – echilibru: 4
– târâre: 3
– tracţiune şi împingere: 1
– transport de greutăţi: 1
– căţărare: 1
– escaladare: 1
• Elemente specifice unor probe şi ramuri sportive – dans folcloric: 1
• Jocuri sportive – parcursuri aplicative: 2

NR. CRT. DATA SUBIECTUL – MIJLOC DE REALIZARE
1 12.02.2014 Aruncarea şi prinderea mingii cu ambele mâini sus-jos, înainte-înapoi; joc – Mingea tot mai sus!
2 19.02.2014 Aruncarea şi prinderea de la piept cu două mâinia mingii; joc – Mingea călătoare!
3 26.02.2014 Aruncrea mingii cu o mână de la umăr, liberă, ţintă fixă şi mobilă; joc – Cel mai bun ţintaş
4 5.03.2014 Mers în echilibru – exerciţii cu reducerea suprafeţei de sprijin; joc: Balerini şi balerine
5 12.03.2014 Mers pe o linie trasată pe sol cu păşire peste diferite obstacole şi transport de obiecte; joc- Dinozauri prin pădure
6 19.03.2014 Mers în echilibru pe o suprafaţă înaltă cu efectuarea unor acţiuni; joc – Maimuţele în junglă
7 26.03.2014 Mers în echilibru pe plan înclinat ; joc – În excursie
8 2.04.2014 Deplasare pe palme şi genunchi; joc – Să mirosim flori!
9 23.04.2014 Tîrîrea pe abdomen, cu sprijin pe antebraţ şi împingere în vârful picioarelor; joc – Omizile pe frunze
10 30.04.2014 Târâre din culcat înainte cu deplasare alternativă a braţului şi piciorului opus; joc: Ceata furnicuţelor
11 7.05.2014 Dans folcloric; joc – Horă pentru Europa
12 14.05.2014 Tracţiunea şi împingerea diferitelor obiecte; joc – Trece-mă peste linie!
13 21.05.2014 Transport de greutăţi; joc – Plecăm în călătorie
14 28.05.2014 Căţărare – învăţarea prizei şi sprijinului la aparat; joc – Toboganul
15 4.06.2014 Urcarea şi trecerea peste aparate joase cu sprijinul pe diferite părţi ale corpului; joc – Treci peste gard!
16 11.06.2014 Evaluare – Gimnaştii la concurs
17 18.06.2014 Evaluare – Parcurs aplicativ